Definiție pentru PRILEJUÍ în română:

PRILEJUÍ

verb tranzitiv

  • 1

    A permite, a da ocazia, a îngădui să se facă, să se întâmple etc. ceva; a favoriza; a da naştere, a produce, a cauza, a pricinui, a prileji.

    1. 1.1reflexiv impersonal A i se întâmpla cuiva ceva, a i se ivi o ocazie.

Origine

Prilej + suf. -ui.