Definiție pentru PROVIDÉNŢĂ în română:

PROVIDÉNŢĂ

substantiv feminin

  • 1

    Planul divin prin care este prevăzut şi orientat cursul evenimentelor astfel încât Universul, ca întreg, şi creaturile individuale să realizeze scopurile stabilite de Dumnezeu; pronie cerească.

    1. 1.1articol Divinitatea, dumnezeirea, Dumnezeu.

    2. 1.2 Grijă, milă, îndurare ca atribute ale divinităţii.

    3. 1.3figurat (Rar) Persoană sau împrejurare miraculoasă care contribuie la salvarea sau la fericirea cuiva.

Origine

Din lat.providentia, fr.providence.