Definiție pentru PÚNCŢIE în română:

PÚNCŢIE

substantiv feminin

  • 1

    Intervenţie chirurgicală care constă în înţeparea (cu un ac sau cu un trocar a) ţesuturilor care învelesc o cavitate naturală sau accidentală, pentru a extrage în întregime sau parţial lichidul pe care aceasta îl conţine, pentru a extrage un fragment de ţesut, a introduce un medicament etc..

Origine

Din fr. ponction, lat. punctio.