Definiție pentru RĂTĂCÍT în română:

RĂTĂCÍT

adjectiv

  • 1

    Care a greşit drumul sau a pierdut direcţia; dezorientat.

    1. 1.1figurat Care greşeşte prin purtări, prin atitudine. Cu mintea întunecată.

    2. 1.2figurat (Despre ochi, privire) Care se uită în gol, fără o ţintă precisă. Care exprimă nedumerire, nesiguranţă, tulburare, absenţă.

  • 2

    Care s-a pierdut, s-a înstrăinat de ai săi; răzleţit.

Origine

V. rătăci