Definiție pentru RECVIÉM în română:

RECVIÉM

substantiv neutru

  • 1

    (În cultul romano-catolic) Slujbă religioasă pentru pomenirea unei persoane decedate; muzică corală compusă pentru această slujbă.

    1. 1.1 Compoziţie muzicală pentru solişti, cor şi orchestră, alcătuită din mai multe părţi, scrisă pe textul liturgic al misei funebre.

Origine

Din lat. requiem [aeternam dona eis], fr. requiem.

Utilizare

Scris şi: requiem.