Definiție pentru RELEVMÉNT în română:

RELEVMÉNT

substantiv neutru

  • 1

    Unghi în planul orizontal format de o direcţie de referinţă şi direcţia unui punct oarecare, reprezentat printr-un astru, printr-un obiect terestru sau de pe mare.

    1. 1.1 Unghi format de o direcţie de referinţă cu direcţia unei raze vizuale sau cu direcţia aparentă a unui emiţător de unde electromagnetice.

Origine

Din fr. relèvement.