Definiție pentru REŢÍNE în română:

REŢÍNE

verb tranzitiv

  • 1

    A ţine pe loc, a împiedica de la ceva, a opri.

    1. 1.1 A închide pe cineva temporar, a-l priva de libertate.

    2. 1.2figurat tranzitiv şi reflexiv A (se) stăpâni, a (se) înfrâna. tranzitiv şi reflexiv A (se) abţine.

  • 2

    A opri o parte din drepturile băneşti (sau de altă natură) care se cuvin cuiva; a popri.

  • 3

    A rezerva un bilet, un loc, într-un vehicul, la un spectacol etc..

  • 4

    A ţine asupra sa, a nu restitui; a păstra.

  • 5

    A ţine minte, a-şi aminti; a nu uita.

Origine

Pref. re- + ţine (după fr. retenir).