Definiție pentru RUGÍNĂ în română:

RUGÍNĂ

substantiv feminin

  • 1

    Substanţă brun-roşcată, poroasă, sfărâmicioasă, care se formează prin oxidare pe obiectele de fier.

    1. 1.1 Pojghiţă brună care acoperă uneori pietrele şi care se produce prin oxidarea minereurilor de fier din ele.

  • 2

    Obiect (de fier) vechi, prost întreţinut; ruginitură, rablă.

  • 3

    figurat Idee, teorie, mentalitate înapoiată, învechită.

    1. 3.1 Om cu idei sau cu mentalitate învechită. Retrograd.

  • 4

    Boală infecţioasă a plantelor, provocată de ciuperci microscopice, patogene (Puccinia), care se manifestă prin apariţia unor pete brune-ruginii pe frunze, pe tulpini sau pe inflorescenţe, împiedicând dezvoltarea normală a plantelor.

  • 5

    Plantă erbacee cu tulpina netedă, cu frunze lugi, ţepoase, având la vârf o inflorescenţă cu flori mici, brune; pipirig (Juncus effusus)..

Origine

Cf. lat. * aerugina.