Definition of SABÁT in Romanian

SABÁT

neuter noun

  • 1

    (La iudei şi la unii creştini) Ziua de odihnă sau ziua a şaptea a săptămânii.

  • 2

    Adunare de vrăjitoare care, potrivit unor legende medievale, avea loc sâmbăta, la miezul nopţii, într-un loc singuratic.

    1. 2.1figurative Gălăgie mare produsă de o mulţime zgomotoasă.

Origin

Din fr. sabbat, lat. sabbatum.