Definiție pentru SĂLBĂTICÍE în română:

SĂLBĂTICÍE

substantiv feminin

  • 1

    Stare în care se află animalele sălbatice; p. ext. însuşire a ceea ce este sălbatic; cruzime, barbarie; brutalitate; faptă de om sălbatic, crud, brutal.

  • 2

    Stare a naturii netransformate de mâna omului.

  • 3

    Loc pustiu, neumblat; pustietate.

  • 4

    Izolare de lume, singurătate.

    1. 4.1 Timiditate, sfioşenie.

  • 5

    Stare de înapoiere, lipsă de civilizaţie; primitivism.

    1. 5.1 Loc unde nu a pătruns civilizaţia.

Origine

Sălbatic + suf. -ie.

Utilizare

Var.: (pop.) sălbătăcíe s.f.