Definiție pentru SAMÁR în română:

SAMÁR

substantiv neutru

  • 1

    Şa mare de povară, fără scări, care se pune pe măgari şi pe catâri: p. ext. încărcătură care se aşază pe spatele unui animal de povară.

  • 2

    Bucată de scândură având pe una din feţe o mică platformă, care serveşte la transportarea cărămizilor pe schele.

  • 3

    Laţ de sprijin pe care se aşază căpriorii acoperişului unei case.

Origine

Din bg., sb. samar.