Definiție pentru SCÂRŢÂITÓR în română:

SCÂRŢÂITÓR

  • 1

    Care scârţâie, care produce un scârţâit; care se aude strident, care produce o senzaţie auditivă neplăcută; scârţâit.

  • 2

    Dispozitiv (rudimentar) de lemn prevăzut cu aripioare care, mişcate de vânt sau cu mâna, produc un zgomot strident şi alungă păsările din semănături.

  • 3

    Hârâitoare.

  • 4

    Plantă erbacee cu tulpina întinsă pe pământ, cu frunzele înţepătoare şi cu flori verzui; troscoţel (Polycnemum arvense).

Origine

Scârţâi + suf. -tor.

Utilizare

— Var.: scârţiitór, -oare adj.