Definiție pentru SCOC în română:

SCOC

substantiv neutru

  • 1

    Canal, jgheab prin care curge apa pentru a pune în mişcare roata morii sau a joagărului; lăptoc, uluc.

    1. 1.1 Groapă, adâncitură făcută de apa care cade din scoc (1)

    2. 1.2P. gener. Jgheab, canal pentru scurgerea unui lichid.

  • 2

    Construcţie din lemn în formă de jgheab, pe care alunecă buştenii de la locul de tăiere până la căile de transport.

  • 3

    Jgheab sau tub metalic folosit la transportul prin alunecare al produselor miniere excavate.

Origine

Din sb. skok.