Definiție pentru SINGULÁR în română:

SINGULÁR

adjectiv

  • 1

    Care aparţine sau este caracteristic unui singur sau unui anumit exemplar dintr-o categorie, care se referă la un singur sau la un anumit exemplar dintr-o categorie; care se deosebeşte de alţi indivizi, de alte fenomene etc. din aceeaşi categorie prin anumite trăsături distincte, individuale; care iese din comun în raport cu ceilalţi indivizi, celelalte fenomene etc. din aceeaşi categorie; care este singur, izolat printre sau faţă de indivizii din aceeaşi categorie; care ocupă un loc aparte în cadrul aceleiaşi categorii; deosebit, aparte, neobişnuit; p. ext. ciudat, bizar, original.

    1. 1.1 (Fil.; substantivat, n.; art.) Categorie care reflectă un singur exemplar dintr-o clasă de lucruri, în totalitatea însuşirilor lui care îl deosebesc de celelalte lucruri din acea clasă. Individual.

Origine

Din lat. singularis, fr. singulier.