Definiție pentru SINGURÁTIC în română:

SINGURÁTIC

adjectiv

  • 1

    (Despre oameni) Care trăieşte departe de alte persoane, izolat de societate; retras, singur (1); (despre manifestările oamenilor) propriu, caracteristic pentru un om singuratic (1), de om singuratic.

    1. 1.1 Care este făcut în singurătate, fără să fie ştiut de cineva, tainic.

    2. 1.2rar Unic, singur (3) Izolat, singular (2)

  • 2

    (Despre lucruri, aşezări omeneşti etc.) Care este izolat, care este departe de alte aşezări omeneşti etc.; solitar; p. ext. liniştit.

    • ‘O căsuţă singuratică’

  • 3

    (Gram.; înv.; şi substantivat, n.) Singular (1).

Origine

Singur + suf. -atic.

Utilizare

Var.: singurátec, -ă adj.