Definiție pentru STRĂÍN în română:

STRĂÍN

  • 1

    (Persoană) care face parte din populaţia altei ţări decât aceea în care se află sau trăieşte; (om, fiinţă) care este originară din altă regiune, localitate etc. decât aceea în care se află sau locuieşte, trăieşte.

    1. 1.1 (Persoană) care aparţine unei naţionalităţi ce nu formează, în cadrul unui stat, o minoritate naţională.

  • 2

    (Despre ţări, locuri) Care este altul decât cel de origine al cuiva.

    1. 2.1 Care aparţine sau este propriu altui popor decât cel al persoanei despre care este vorba.

  • 3

    (Persoană) care nu se află în relaţii apropiate (de rudenie sau de prietenie) cu cineva; p. ext. (om) care este sau se simte stingher.

    1. 3.1 (Om) înstrăinat (sufleteşte), depărtat de...

  • 4

    Care este în afară de preocupările sau de interesele cuiva.

    1. 4.1 Care nu are nicio legătură, nicio contingenţă cu ceva, care este departe de ceva.

  • 5

    (Despre obiecte) Care nu este proprietatea sa, care aparţine altuia.

  • 6

    Care este de altă natură, are alte particularităţi decât mediul în care se află.

  • 7

    Neobişnuit; bizar.

Origine

Et. nec.

Utilizare

Var.: (pop.) streín, -ă adj., s.m. şi f.