Definiție pentru STRÂMTORÁ în română:

STRÂMTORÁ

verb tranzitiv

  • 1

    A limita posibilităţile de mişcare ale cuiva; a îngrămădi într-un loc strâmt, a băga la strâmtoare; a înghesui, a restrânge.

    1. 1.1 A obliga, a sili, a constrânge.

  • 2

    1. 2.1reflexiv A se mulţumi (de nevoie) cu o viaţă mai modestă, a-şi restrânge cheltuielile destinate comodităţilor traiului.

Origine

Din strâmtoare

Utilizare

Var.: (înv.) strâmtorí vb. IV