Definiție pentru STRĂMURÁRE în română:

STRĂMURÁRE

substantiv feminin

  • 1

    Băţ ascuţit, nuia sau prăjină cu vârf de fier, cu care se îndeamnă vitele la mers; strămurariţă.

    1. 1.1P. gener. Nuia lungă, subţire şi flexibilă.

Origine

Din Lat. * stimularia (< stimulus).

Utilizare

Var.: (reg.) stremuráre s.f.