Definiție pentru STRUCTURALÍSM în română:

STRUCTURALÍSM

substantiv neutru

  • 1

    Teorie lingvistică care susţine că limba este un sistem autonom, că alcătuieşte o structură în care diversele părţi se află în relaţii şi se condiţionează reciproc.

    1. 1.1P. gener. Teorie şi metodă aplicată în domeniul unor ştiinţe umaniste, care îşi propun să descopere şi să descrie sistemele de relaţii din ştiinţa dată.

Origine

Din fr. structuralisme.