Definiție pentru SUPLEÁNT în română:

SUPLEÁNT

substantiv neutru şi masculinFeminine -Ă, Feminine and Plural supleanţi, Feminine and Plural -te

  • 1

    Suplinitor.

    1. 1.1 Judecător care ocupa prima treaptă în magistratură şi care avea anumite atribuţii secundare sau intra în compunerea completelor de judecată în cauze de importanţă mai mică.

Origine

Din fr.suppléant.

Pronunție

SUPLEÁNT

/-ple-ant/

adjectivFeminine -Ă, Plural supleanţi, Feminine and Plural -te

  • 1

Pronunție

SUPLEÁNT

/-ple-ant/