Definiție pentru SUPRANÚME în română:

SUPRANÚME

substantiv neutru

  • 1

    Nume adăugat la numele propriu al unei persoane în semn de cinste sau pentru a o distinge printr-o caracteristică sau printr-o circumstanţă de altă persoană cu acelaşi nume.

    1. 1.1 Poreclă.

Origine

Supra- + nume (după fr. surnom).