Definiție pentru TÁBES în română:

TÁBES

substantiv neutru

  • 1

    Boală cronică a sistemului nervos, de origine sifilitică, care se manifestă prin lipsa de coordonare a mişcărilor (în timpul mersului), dureri viscerale vii, tulburări de sensibilitate etc..

Origine

Din fr.tabès, lat.tabes.