Definiție pentru TĂÍŞ în română:

TĂÍŞ

substantiv neutru

  • 1

    Parte mai subţire, ascuţită, destinată să taie, a unui instrument, a unei unelte (de obicei a unui cuţit); ascuţiş; muchie tăietoare a unei unelte sau a unei ustensile.

  • 2

    rar Tăietor (3).

Origine

Tăia + suf. -iş.