Definițiile principale ale TANC în Română

: ŢANC1ŢANC2ŢANC3

TANC1

substantiv neutru

  • 1

    Maşină de luptă blindată, înzestrată cu tunuri, mitraliere etc. instalate în turelă şi în partea din faţă a vehiculului, cu roţile montate pe şenile, care poate străbate terenuri accidentate.

  • 2

    Rezervor din tablă sau din oţel folosit pentru depozitarea sau transportarea lichidelor; vehicul înzestrat cu un astfel de rezervor.

    1. 2.1 Vagonet metalic folosit în mine, cu capacitatea de o tonă.

  • 3

    Fotografie
    Cutie de plastic de construcţie specială, în care se developează filme fotografice.

Origine

Din fr. tank, germ. Tank.

Definițiile principale ale TANC în Română

: ŢANC1ŢANC2ŢANC3

ŢÂNC2

substantiv masculin

  • 1

    (Fam.; uneori depr.) Copilaş, băieţaş.

Origine

Din magh. cenk.

Utilizare

Var.: (reg.) ţinc s.m.

Definițiile principale ale TANC în Română

: ŢANC1ŢANC2ŢANC3

ŢANC3

exclamaţie

  • 1

    (Adesea repetat) Cuvânt care redă un zgomot ascuţit, metalic.

Origine

Onomatopee.

Definițiile principale ale TANC în Română

: ŢANC1ŢANC2ŢANC3

ŢANC

substantiv neutru

  • 1

    regional Beţişor cu mai multe crestături, cu care se măsoară laptele la stână sau ţuica în cazan.

Origine

Et. nec.

Definițiile principale ale TANC în Română

: ŢANC1ŢANC2ŢANC3

ŢANC

substantiv neutru

regional
  • 1

    regional Vârf ascuţit şi înalt de stâncă.

Origine

Din germ. Zinken (dial. Zanken).