Definițiile principale ale TICĂÍ în Română

: TICĂÍ1TICĂÍ2

TICĂÍ1

verb intranzitiv

  • 1

    (Despre ceasornice) A emite un sunet ritmic caracteristic în timpul funcţionării; a face tic-tac.

  • 2

    (Despre inimă) A bate tare (sub efectul unei emoţii puternice); a zvâcni, a palpita.

Origine

Tic + suf. -ăi.

Definițiile principale ale TICĂÍ în Română

: TICĂÍ1TICĂÍ2

TICĂÍ2

verb intranzitiv

  • 1

    A lucra încet, fără spor; a se mocăi.

Origine

Et. nec.