Definițiile principale ale TÍPA în Română

: ŢIPÁ1ŢIPÁ2TÍPA3

ŢIPÁ1

verb intranzitiv

  • 1

    (Despre oameni) A striga cu glas tare şi ascuţit (de durere, de spaimă); a zbiera.

    1. 1.1 A vorbi cu glas ridicat. A-şi manifesta faţă de cineva nemulţumirea, enervarea, mânia prin vorbe răstite. A se răsti la cineva.

    2. 1.2 A scoate sunete stridente, asurzitoare dintr-un instrument muzical.

  • 2

    (Despre animale) A scoate strigăte specifice puternice, ascuţite.

  • 3

    figurat (Despre culori sau obiecte colorate) A face o impresie neplăcută (din cauza intensităţii sau a stridenţei nuanţelor); a bate la ochi.

Origine

Et. nec.

Definițiile principale ale TÍPA în Română

: ŢIPÁ1ŢIPÁ2TÍPA3

ŢIPÁ2

verb tranzitiv

regional
  • 1

    regional A arunca, a azvârli.

    1. 1.1prin specializare A arunca de pe sine o haină, un obiect de îmbrăcăminte etc.

  • 2

    regional A scoate, a da afară.

  • 3

    regional A alunga, a goni.

Origine

Et. nec.

Definițiile principale ale TÍPA în Română

: ŢIPÁ1ŢIPÁ2TÍPA3

TÍPA3

exclamaţie

  • 1

    (Repetat) Cuvânt care imită zgomotul produs de cineva care umblă desculţ sau păşeşte foarte uşor.

Origine

Onomatopee.