Definiție pentru TOPÓR în română:

TOPÓR

substantiv neutruPlural topoare

  • 1

    Unealtă pentru tăiat copaci, pentru despicat lemne etc., formată dintr-un corp de oţel cu tăiş la un capăt şi cu un orificiu la partea opusă, în care se fixează o coadă de lemn tare.

Origine

Din sl.toporŭ.