Definițiile principale ale TRAC în Română

: TRAC1TRAC2TRAC3

TRAC1

exclamaţie

  • 1

    Cuvânt care imită zgomotul produs de lovitura bruscă şi scurtă care însoţeşte descărcarea unei arme, tragerea unei săgeţi etc..

Origine

Onomatopee.

Definițiile principale ale TRAC în Română

: TRAC1TRAC2TRAC3

TRAC2

substantiv neutru

  • 1

    Stare emotivă de care sunt cuprinse unele persoane (mai ales artiştii) în momentul apariţiei lor în faţa publicului.

Origine

Din fr. trac.

Definițiile principale ale TRAC în Română

: TRAC1TRAC2TRAC3

TRAC3

  • 1

    Persoană care făcea parte dintr-o veche populaţie indo-europeană din Tracia.

  • 2

    Tracic.

    1. 2.1Substantivat, f. Limba vorbită de traci (1)

Origine

Din lat. Thracus.