Definiție pentru TRICLÍNIU în română:

TRICLÍNIU

substantiv neutru

  • 1

    (La romani) Încăpere a casei în care se mânca (şi care cuprindea trei paturi aşezate pe trei laturi ale mesei).

    1. 1.1 Sală anexă clădirii principale în care se primeau pelerinii sau se desfăşurau diverse ceremonii.

Origine

Din lat. triclinium.

Utilizare

Var.: triclínium s.n.