Definiție pentru TROFÉU în română:

TROFÉU

substantiv neutru

  • 1

    (În Antichitate) Armura unui duşman învins, aşezată de obicei pe un trunchi de copac, în semn de victorie; p. ext. monument ridicat în amintirea unei victorii sau în cinstea unui erou, pe care se aşezau de obicei armele învinsului.

  • 2

    Pradă de război luată de la un inamic.

  • 3

    Parte a unui animal vânat păstrată pentru valoarea sau frumuseţea ei.

  • 4

    Cupă, obiect ornamental oferit învingătorului într-o întrecere sportivă.

Origine

Din fr. trophée.