Definiție pentru URSITÓR în română:

(În superstiţii) Care urseşte.

1. 1.1Substantivat Persoană considerată ca fiind menită să devină soţ (sau soţie) cuiva. Substantivat Ursit (1)

(În mitologia populară românească, În superstiţii) Zână căreia i se atribuie rolul de a hotărî sau a prezice soarta noului-născut.

învechit (În superstiţii) Soartă, destin; fatalitate.