Definiție pentru VOLUNTÁR în română:

VOLUNTÁR

adjectivFeminine -Ă, Plural voluntari, Feminine and Plural -e

  • 1

    (Despre oameni şi manifestările lor) Care acţionează de bunăvoie, din proprie iniţiativă, nesilit de nimeni, în mod conştient; (despre acţiuni) care se face de bunăvoie, fără constrângere.

  • 2

    (Despre oameni şi manifestările lor) Care exprimă voinţă.

  • 3

    (Despre oameni şi manifestările lor) Care îşi impune voinţa; autoritar.

Origine

Din fr.volontaire, lat.voluntarius, rus.volentir.

substantiv masculinFeminine -Ă, Plural voluntari, Feminine and Plural -e

  • 1

    Persoană care cere să fie chemată sub arme fără a avea această obligaţie; p. ext. persoană care ia parte la o campanie militară din proprie iniţiativă sau care se oferă să execute o misiune de luptă.

    1. 1.1 Persoană care se oferă să facă un serviciu de bunăvoie şi dezinteresat.

Utilizare

Var.: (II) (înv.) volintír, volontír s.m.