Definiție pentru ZBURĂTĂCÍ în română:

ZBURĂTĂCÍ

verb

  • 1

    tranzitiv A arunca cu ceva (într-o pasăre, într-un pom etc.); a zburătui (1).

  • 2

    intranzitiv şi reflexiv (Despre stoluri de păsări) A se risipi bătând din aripi şi înălţându-se de la pământ; a face zboruri scurte, aproape de pământ.

    1. 2.1tranzitiv A face să se împrăştie. tranzitiv A spulbera.

      • ‘Vântul zburătăceşte frunzele’

  • 3

    intranzitiv şi reflexiv(Despre pui; p. ext. despre copii) A se dezvolta, a creşte; a căpăta independenţă; a se răzleţi.

    1. 3.1figurat tranzitiv A ajuta pe cineva să-şi facă un rost în viaţă.

Origine

Din zbura